Și uzanțele sunt izvoare de drept civil. Uzanțele sunt fie obiceiuri, fie uzuri profesionale[1]. Obiceiurile sunt reguli de comportament și interpretare care au intrat în tradiție, sunt acceptate ca atare de către membrii unei comunități. Uzurile profesionale sunt reguli de desfășurare a activității profesioniștilor. Uzanțele sunt uneori codificate, consemnate în materiale scrise, utilizate în activitatea lor de către profesioniștii cărora li se adresează.
[1] Potrivit art. 1 alin. (6) din Codul civil, “În sensul prezentului cod, prin uzanţe se înţelege obiceiul (cutuma) şi uzurile profesionale.”